Deşteaptă-te, române!

Izvor: Wikipedija
Skoči na: orijentacija, traži
Andrei Mureşanu, pisac rumunjske himne

Deşteaptă-te, române ("Probudite se, Rumunji") je rumunjska nacionalna himna.

Pjesmu je napisao Andrei Mureşanu, a uglazbio ju je Gheorghe Ucenescu. Objavljena je 1848. godine, tijekom revolucije, pod naslovom "Odjek" ("Un răsunet"). Prvi put je otpjevana u gradu Braşov iste godine, odmah je prihvaćena kao himna revolucije, pa je tada dobila današnje ime.

29. lipnja se u Rumunjskoj obilježava Dan nacionalne himne.

Ova pjesma je neko vrijeme bila i nacionalna himna Moldavije, no 1994. je zamijenjena sadašnjom Limba noastră.

Pjesma ima 11 kitica, no na javnim nastupima obično se pjevaju samo 1., 4. i 2. kitica (tim redoslijedom).

Prijevod na hrvatski[uredi VE | uredi]

Zbog rumunjskog zakona, ne postoje službeni prijevodi ove pjesme na druge jezike.

1
Probudite se, rumunji, iz smrtnog sna
U koji su vas uljuljali barbarski tirani
Sad, ili nikad, vaš usud se obnavlja,
Kojem će se klanjati i vaši neprijatelji.
2
Sada ili nikad dajmo svijetu dokazNow or never let's give proof in the world
Da u ovim žilama još teče rimska krv
Da u svojim grudima još uvijek čuvamo ponos na ime
Pobjednika u bitkama, ime Trajana!
4
Gledajte, veličanstvene sjene, Mihai, Stefan, Korvin,
Rumunjski narod, svoju velebnu unučad,
S oružjem u rukama, s vašom vatrom u svojim venama,
"Život u slobodi ili smrt!" kliču svi.

Originalna verzija[uredi VE | uredi]

Na rumunjskom[uredi VE | uredi]

National Anthem of Romania (page 1).png
National Anthem of Romania (page 2).png
National Anthem of Romania (page 3).png
1
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
2
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
3
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
4
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi.
5
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
6
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
7
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
8
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.
9
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
10
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
11
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.


Vanjske poveznice[uredi VE | uredi]

Logotip Zajedničkog poslužitelja
Na Zajedničkom poslužitelju postoje datoteke na temu: Deşteaptă-te, române!.